Program de guvernare AUR - Partidul AUR Timișoara

Ne aflăm acum într-o situație cum România nu a mai fost din perioada 2008-2009, în care fundamentele economice s-au degradat extrem de puternic. Toți indicatorii majori privind sănătatea unei economii au tendințe de evoluție dramatice în ultimul an, reflectând înrăutățirea mediului economic. În ultimii trei ani, guvernul coaliției PSD-PNL s-a făcut că nu vede toate problemele mari cu care se confruntă economia noastră și a preferat să crească cheltuielile bugetului peste limitele suportabilității, ignorând cvasi-stagnarea economiei, impactul catastrofal al prețurilor la energie, precum și deprecierea constantă a performanței bugetare guvernamentale. S-au creat, astfel, premisele unei ajustări fiscale extrem de brutale pentru anii următori, care va inhiba creșterea economică și dezvoltarea țării într-un mod îngrijorător. 1. Astfel, în trimestrul II 2024, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul intern brut a crescut cu doar 0,1% (practic a stagnat), după ce în trimestrul anterior a avut o creștere de doar 0,5%. 2. România a atins un nivel incredibil al deficitului bugetar. Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 80,87 mld lei, respectiv 4,57% din PIB față de deficitul de 42,19 mld lei, respectiv 2,63% din PIB aferent celor opt luni ale anului 2023. Practic, pe primele opt luni ale anului, deficitul bugetar s-a dublat față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 42 de miliarde de lei la 81 de miliarde de lei. Mai mult, suntem deja în al cincilea an consecutiv în care Comisia Europeană ne-a introdus procedura de deficit bugetar excesiv. Deși bugetul a fost făcut la începutul anului cu un deficit de 5%, Consiliul Fiscal indică cu mare probabilitate depășirea pragului de 8% pentru deficitul bugetar pe anul în curs.

de iunie, coaliția PSD-PNL împrumutase, în numele țării, peste 860 de miliarde de lei, adică 45 000 de lei pentru fiecare român. Până la sfârșitul anului, vom avea o datorie cu mult peste 900 de miliarde de lei, adică peste 48 000 de lei pentru fiecare dintre noi. Jumătate din acești bani sunt împrumutați de către guvernarea formată după alegerile din 2020. Cu asta vor rămâne românii, practic, de pe urma ultimilor patru ani scurși de la alegeri: cu o datorie de aproape 5000 de euro pentru fiecare dintre noi. Astfel încât, la finalul acestui an vom avea, fiecare dintre noi, de plătit în numele statului câte aproape 10 000 de euro, dintre care jumătate se datorează nesăbuinței și nepriceperii guvernelor de coaliție PNLUSR și PNL-PSD. 10. Mai țineți minte cei 100 de miliarde de euro fonduri europene promiși de către guvernarea PNL-USR și apoi PNL-PSD? Ei bine, cele 100 de miliarde erau de fapt aproape 85 de miliarde, din care peste 55 de miliarde pentru perioada 2021-2027 și 29 de miliarde pentru PNRR. Până astăzi, guvernele Ciucă și Ciolacu au atras, în total, 9,6 miliarde de euro, adică 11,2% și am trecut de jumătatea perioadei în care trebuiau cheltuiți acești bani! Asta este, într-un cuvânt, performanța de care s-a învrednicit această guvernare nedemnă: 11,2% din banii promiși au venit în țară la jumătatea perioadei pentru care ni s-au promis . Cum s-ar spune la școală, nota 1 pentru guvernele PSD-PNL. De fapt, în acești ani, România a contribuit la Uniunea Europeană cu aproape 8 miliarde de euro, adică am câștigat, net, mai puțin de 2 miliarde de euro. România are de primit de la Uniunea Europeană 55,5 miliarde de euro pentru cadrul financiar multianual 2021-2027. 31 miliarde de euro fonduri structurale și de coeziune și peste 14 miliarde de euro fonduri agricole și pentru dezvoltare rurală. Suntem la jumătatea cadrului financiar multianual și, deocamdată, guvernul PSD-PNL a adus în țară doar 4,3 miliarde de euro. Adică 7,8% din suma totală. Și acești bani reprezintă doar avansuri plătite la început de an, singurii bani care vin de la Bruxelles fără niciun fel de condiții sau de proiecte. Celălalt mare pachet de finanțare de la UE este PNRR, în valoare de 29 de miliarde de euro, dintre care 15 miliarde de euro împrumuturi luate de la UE și 14 miliarde de euro granturi. Prima mare realizare a guvernării coaliției PSD-PNL a fost pierderea a 2,1 miliarde de euro din granturile acordate inițial, ca urmare a revizuirii datelor privind PIB-ul. Toți cei 2,1 miliarde de euro s-au pierdut din partea de granturi, subliniez încă o dată. Din acest pachet, acum, cu doar 2 ani și jumătate înainte de finalul perioadei de valabilitate al planului (anul 2026), guvernului PSD-PNL i s-au aprobat doar două cereri de plată: prima de 2,56 miliarde euro a fost virată în conturile Băncii Naționale la data de 27 octombrie 2022, din care aproximativ 1,77 miliarde euro reprezintă componenta de grant, iar 0,78 miliarde euro componenta de împrumut și a doua, în iunie 2023, de 2,76 miliarde euro (din care peste 1 miliard de euro împrumuturi), după deducerea prefinanțării și suspendarea plății în valoare de 53,36 milioane euro, aferentă neîndeplinirii a două jaloane (129 și 133). Adică în total 5,32 miliarde de euro, din care 1,8 miliarde de euro sunt împrumuturi. Cea de-a treia cerere de plată, în valoare de 2,67 miliarde euro (1,86 miliarde euro nerambursabili și 811 milioane euro împrumut), a fost înaintată Comisiei Europene la 15 decembrie 2023 și încă nu este aprobată și plătită, deoarece guvernul nu și-a îndeplinit angajamentele. 11. România a înregistrat în trimestrul al treilea 2024 cel mai ridicat preț la energia spot din Uniunea Europeană (UE), pe care se tranzacționează o cantitate echivalentă cu 40% din consumul curent. De altfel, nicio țară europeană nu mai are o pondere atât de mare a energiei spot în ansamblul pieței naționale, toate statele celelalte având piețele dominate de contracte pe termen lung, cu preț stabil. În cel de-al treilea trimestru, prețul mediu al energiei cu furnizare în ziua următoare a fost pe OPCOM de 127,42 euro/MWh, România fiind urmată, în topul european, de Grecia, cu 125,9 euro/MWh, Bulgaria, cu 123,6 euro/ MWh și Ungaria, 120,9 euro/MWh. Prețurile spot din cele mai mari economii ale Uniunii (Germania și Franța) au fost de 75, respectiv 51 euro/MWh. În aceeași perioadă, la jumătate și la o aproape o treime din prețul din România România, de altfel, ocupă un loc fruntaș și în topul celor mai scumpe piețe de energie din UE de la începutul anului și până în prezent, situându-se pe poziția a patra, cu un preț de 93,6 euro/MWh. Prețuri mai ridicate înregistrează doar Italia și Irlanda (cu 100 euro/MWh) și Grecia (cu 94,8 euro/MWh). Vorbind de primele două economii europene, prețurile medii spot din Germania și Franța din acest an au fost de 70, respectiv 48,5 euro/MWh. 12. De altfel, pe semestrul II al anului 2023, România are al treilea cel mai mare preț la electricitate pentru consumatorii casnici (PPS) din Uniunea Europeană, după Cehia și Germania! PLANUL SIMION 10 Alianța pentru Unirea Românil

13. Guvernul PSD-PNL a anunțat o „mare victorie“: Grupul energetic numărul 5 Rovinari, din cadrul Complexului Energetic Oltenia, este gata să fie pus în funcțiune şi conectat la Sistemul Energetic Național, costul proiectului fiind de peste 100 de milioane de euro. Toate bune și frumoase, numai că guvernul a uitat să ne anunțe și două mici amănunte: Lucrarea a durat nu mai puțin de zece ani din ziua de când a intrat în proces de retehnologizare. În anul 2026, grupul energetic 5 de la Rovinari se va ...închide, el urmând să constituie, alături de grupurile 4 de la Rovinari și 4 de la Turceni „rezerva de capacitate“ de la CE Oltenia. Adică, guvernul PSD -PNL a început lucrarea în 2014, când premierul coaliției era Victor Ponta, deputat de Gorj altminteri, a cheltuit 100 de milioane de euro timp de 10 ani pentru a repune în funcțiune un grup energetic care, începând cu 2026, va sta închis până în 2030, atunci când se va închide definitiv. 14. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.VII 2024 a fost de peste 18 miliarde de euro, mai mare cu 2,435 miliarde de euro (+15,6%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.VII 2023. 15. Degradarea continuă și în sectorul construcțiilor: În perioada 1.I-31.VII.2024, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut faţă de perioada 1.I-31.VII.2023 ca serie brută cu 2,7%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,5%! În aceste condiții, prima urgență a viitorului guvern AUR va fi reechilibrarea țării din punct de vedere macro-economic și reașezarea economiei pe principii sănătoase. Prioritare vor fi reducerea cheltuielilor nesăbuite cu salariile personalului bugetar, cu achizițiile scandaloase de bunuri și servicii și cu așa-zisele „proiecte de investiții“, prin care se stipendiază, de fapt, baronimea locală. Nu trebuie să confundăm risipa banului public cu „investițiile“. Vom readuce echilibrul în finanțele țării prin reducerea cheltuielilor nejustificate ale aristocrației bugetare și în paralel vom stimula creșterea economică sănătoasă, pe baze ferme și pe termen lung. România pierde populație: între 4 și 6 milioane de români au plecat din țară / România pierde bani: avem un deficit comercial pentru bunuri de peste 30 de miliarde de euro pe an și un deficit de cont curent de peste 25 de miliarde de euro pe an / România își pierde propria piață: mai bine de jumătate din cifra de afaceri din România aparține companiilor străine / Nu mai putem continua așa. Aceste pierderi trebuie oprite o dată pentru totdeauna / AUR promite că va opri exodul românilor în străinătate, ducând salariul mediu net pe economie la peste 2000 euro/ lună, în următorii patru ani / AUR promite că va opri scurgerile de bani în străinătate, relansând industria națională, capitalizând companiile naționale. AUR va transforma economia de la stadiul de producător de materii prime la cel de producător de produse finite. AUR promite că va guverna astfel încât cifra de afaceri a companiilor românești să se dubleze în următorii patru ani / AUR promite că va echilibra piața și va acorda șanse și tratament egale companiilor românești și străine. Nu vom mai face legi speciale pentru companii străine! VIZĂM, CA PRINCIPALĂ VIZIUNE DE DEZVOLTARE A ȚĂRII, CONVERGENȚA CU NIVELUL MEDIU DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ DIN UNIUNEA EUROPEANĂ Obiective strategice pentru grăbirea procesului de convergență cu media Indicatorilor economici și sociali din Uniunea Europeană: • Atingerea mediei europene a PIB/locuitor în metodologie PPS în următorii 8 ani • Dublarea cifrei de afaceri globale realizată de companiile din România în următorii patru ani • Atingerea pragului de 2000 de euro pentru salariul mediu net în următorii patru ani, bazat pe creșterea productivității muncii până la nivelul mediu european • Atingerea nivelului european mediu de productivitate a utilizării resurselor în următorii 10 ani • Dublarea avuției financiare medii deținute de către un adult din România

PLANUL SIMION ÎMPROPRIETĂRIREA ROMÂNILOR Planul SIMION urmărește să răspundă nu doar nevoii imediate de apariție pe piață a locuințelor accesibile pentru români, ci și dezvoltării armonioase a comunităților din care aceștia fac parte. Astfel, noile cartiere nu vor fi doar blocuri de apartamente, ci ne propunem să construim zone rezidențiale moderne, sistematizate, planificate, prin care se vor realiza 100.000 de locuințe pe an dacă e nevoie și, în mod evident, dacă există cerere. Pe parcursul a 10 ani, adică două mandate de președinte al țării, vor fi construite până la 1.000.000 de apartamente, în clădiri noi, eficiente din punct de vedere energetic, unde românii vor beneficia de toate facilitățile. Se vor construi școli și grădinițe, centre medicale și zone comerciale, parcuri și locuri de joacă pentru copii, astfel încât familiile să se bucure, după foarte mult timp, de o calitate superioară a vieții. Condițiile din Planul SIMION, spre deosebire de programe precum Prima Casă, vor fi mult mai relaxate pentru a le oferi posibilitatea de a se înscrie familiilor care sunt la început de drum și vor să facă copii. Planul SIMION propune o soluție practică pentru criza locuințelor, vizând construcția de apartamente accesibile, cu prețuri începând de la 35.000 de euro pentru un apartament cu două camere. Planul SIMION va contribui în mod decisiv, de asemenea, la crearea de locuri de muncă în domeniul construcțiilor, atât pentru muncitori, cât și pentru specialiști, oferind oportunități pentru firmele locale și sprijinind atragerea de noi investiții. Mai mult decât atât, ne propunem ca materialele de construcții să fie procurate din surse locale, sprijinind categoric economia internă, aducând un progres semnificativ pe piața muncii. Planul Simion va ușura și povara asupra românilor cu credite ipotecare! Printr-un pachet de refinanțare pentru sume cuprinse între 35.000 euro și 70.000 euro, astfel încât sumele de rambursat lunar către bănci să scadă substanțial, iar dobânda pentru valoarea refinanțată să fie zero. Peste 40.000 de români din zeci de orașe ale țării, dar și din Diaspora, au semnat contracte de înscriere în Planul Simion. Atât prin contract, cât și în mai multe rânduri, i-am asigurat pe semnatarii înțelegerii că dacă nu îndeplinesc măsurile în termenele asumate voi demisiona din funcţia de şef de stat. Cum poate fi atins acest preț? - dacă statul pune la dispoziție terenurile necesare, prin alocarea terenurilor aflate în proprietatea statului, evitând costurile mari asociate achizițiilor individuale. Statul poate, de asemenea, prioritiza zonele unde există infrastructură de bază, reducând considerabil timpul și resursele necesare pregătirii terenurilor pentru construcție; - asigură proiectele de arhitectură și instalații, asigurând colaborarea dintre statul român și echipele de arhitecți și ingineri pentru a dezvolta proiecte standardizate, eficiente și adaptabile la nevoile cetățenilor; - emite autorizațiile de construire fără costurile curente, simplificând procedurile de autorizare și accelerând demersurile prin reducerea birocrației și eliminarea taxelor de autorizare specifice, dezvoltând un sistem care va atrage investiții și va contribui la un proces fluid de demarare a construcțiilor; - asigură racordarea la utilități și infrastructură rutieră, coordonând extinderea rețelelor de apă, canalizare, electricitate și gazele naturale în noile cartiere, acoperind, totodată, costurile aferente acestor lucrări esențiale și dezvoltând rețelele de transport public și infrastructura pietonală astfel încât rezidenții să beneficieze de o conectivitate bună și de acces rapid la servicii; Prețurile prevăzute în Planul SIMION pentru apartamente pornesc de la 35.000 Euro și depind de suprafața dorită, astfel: - apartament de 2 camere de 50 – 52 mp = 35.000 de euro, - apartament de 3 camere de 68 – 72 mp = 50.000 de euro, - apartament de 4 camere de 95 – 100 mp = 70.000 de euro.

Am demonstrat deja că se pot construi case cu 35.000 de euro! Am construit o casă de la zero în 12 zile! Chiar dacă în Planul SIMION ne referim la cartiere de blocuri, la apartamente, am demonstrat că se poate construi, la actualele prețuri ale materialelor de construcții, cu 35.000 de euro, o casă. Începând cu 16 septembrie, în satul Brăniștari, comuna Călugăreni din județul Giurgiu, o familie amărâtă, care și-a pierdut locuința într-un incendiu, se bucură de o casă nouă, de 60 de metri pătrați, construită în doar 12 zile, la un preț total de 29.300 de euro. Planul SIMION înseamnă: solidaritate, sprijin și fapte concrete! Planul SIMION nu este doar despre case! Este despre relansarea economiei naționale, despre locuri de muncă bine plătite, despre școli, grădinițe, creșe, policlinici și spitale la standarde europene.

Românii sunt demni în Europa și în lume. Această demnitate trebuie afirmată! - Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este un partid pro-european / Opțiunea euro-atlantică este pentru noi una strategică și irevocabilă / Interesul național va fi axul central al politicii externe a României / Respingem tendințele de centralizare a deciziilor la nivelul Uniunii Europene / Dorim reunificarea cu R. Moldova/ AUR ridică în următorul deceniu standardul de viață din țara noastră, la nivelul mediu din Uniunea Europeană / Vom urmări, prin negocieri, respectarea tratatelor în vigoare de către partenerii europeni și euro-atlantici și recunoașterea rolului României ca aliat și stat membru cu drepturi egale / Contracarăm, prin toate instrumentele legale și instituționale, acordurile și directivele care pot afecta interesele României și ale românilor / Românii sunt egali cu ceilalți cetățeni ai statelor Uniunii Europene. Vom renegocia tratatele, apartenența la spațiul Schengen, Green Deal sau PNRR, pe principiul drepturilor, obligațiilor și beneficiilor egale / Pentru noi, românii din afara României nu sunt o „Românie secundară” / Protejăm și promovăm interesele comunităților românești istorice și ale românilor din diaspora / Norma de reprezentare trebuie să fie aceeași pentru toți românii, dinăuntru și din afară / România nu va mai fi un exportator de brațe de muncă ieftine! INTERESUL NAȚIONAL VA FI AXUL CENTRAL AL POLITICII EXTERNE A ROMÂNIEI Interesul național trebuie să reprezinte motorul tuturor relațiilor externe ale României și pe acesta trebuiesc construite orice strategii de poli - tică externă. Interesul național trebuie să fie stabilit pe baza evaluării riscuri - lor reale sau potențiale, în contextul securității internaționale, a poziționării geopolitice și a instrumentelor de putere de care dispune România pentru promovarea intereselor sale.

NAȚIUNEA ROMÂNĂ ESTE UNA, IAR PARTIDUL AUR VA LUCRA, PRIN PROGRAMUL SĂU DE POLITICĂ EXTERNĂ, PENTRU INTERESELE EI! Reducerea drastică a taxării muncii / O creștere directă a venitului net real cu 84% / Românii vor câștiga mai mult, vor cheltui mai mult / Stimulăm consumul și productivitatea, reducem inegalitatea, sărăcia, dependența de asistența socială / Impact pozitiv asupra bugetului de stat / Scutirea de impozite a pensionarilor care aleg să continue munca / Reducerea controalelor asupra agenților economici la numai o dată pe an / Stimularea sectorului privat prin aplicarea unui singur impozit redus, pe cifra de afaceri, pentru întreprinderile mici și mijlocii / Reducerea evaziunii fiscale în cazul marilor companii și împiedicarea exportului profiturilor! REDUCEREA DRASTICĂ A TAXĂRII MUNCII România a ajuns o țară în care munca a devenit cel mai scump produs: peste 40% din munca românilor intră în buzunarele statului, iar în schimb serviciile acestuia pentru cetățean au fie calitate îndoielnică, fie lipsesc cu desăvârșire. Statul a ajuns o povară pe spatele contribuabilului și nu un sprijin pentru acesta. Partidul AUR și-a propus reducerea drastică a taxelor, a contribuțiilor la sistemul de pensii, asigurări sociale și de sănătate, până la un nivel maxim cumulat de 25% din salariul angajatului, pentru primii 5000 de lei din salariul brut. Salariul mediu net în România este de aproximativ 5200 de lei, salariul mediu brut reprezentând aproximativ 8400 de lei, diferența reprezentând REDUCEREA TAXĂRII MUNCII ȘI A COMPANIILOR. OPTIMIZARE FISCALĂ, SIMPLIFICARE, PREDICTIBILITATE ȘI DEBIROCRATIZAREA STATULUI CAPITOLUL II: PLANUL SIMION 32 Alianța pentru Unirea Românilor 33 contribuții numai taxe și impozite. Salariul minim brut în România este de 3700 de lei, salariul net fiind de aproximativ 2360 de lei, diferența de 1340 de lei reprezentând tot taxe și impozite. România are aproximativ 5,7 milioane de angajați, din care aproximativ 1,3 milioane sunt cetățeni angajați în administrația publică. Din totalul de angajați, aproximativ 1 milioane de români primesc salariul minim. S-a constatat, au făcut-o pe buzunarul lor toate aceste milioane de români, că taxarea ridicată a muncii, corelată cu puterea redusă de cumpărare, determină la rândul lor mulți antreprenori să declare angajații cu salariul minim pe economie, preferând să plătească taxe și impozite mici, pentru a scoate banii sub formă de dividende. Există de multe ori o „casierie” fictivă, pe care nu o pot, în mod real niciodată închide, dacă vor ca firma lor să supraviețuiască. Prin politica fiscală a Partidului AUR, aceste practici vor înceta de la sine. CREȘTERE DIRECTĂ A VENITULUI NET REAL CU 84% Propunerea din programul de guvernare al AUR nu afectează în mod negativ participația, în valoare absolută, la bugetul de stat - deoarece își propune să crească etapizat valoarea salariului minim, de la 3.300 de lei până la 5.000 de lei (pe durata a 3 ani), păstrând neschimbată valoarea absolută a contribuțiilor, pentru primii 5.000 de lei, din orice salariu (deci nu se aplică doar unei părți a salariaților, toți vor fi beneficiarii acestei măsuri). În condițiile în care taxele și impozitele actuale cumulează pe salariul minim valoarea de 1.230 de lei, asta înseamnă că din 5.000 de lei salariu minim la angajați, aceștia vor rămâne cu 3.770 de lei, adică cu 1.700 de lei mai mult decât astăzi. Se va realiza astfel, în mod direct, o creștere a venitului minim net real de aproximativ 84%. Impactul acestor măsuri nu va fi negativ asupra bugetului de stat, dar va exista în schimb un impact pozitiv imediat, în sensul că prin cheltuirea acestor venituri suplimentare, cel puțin 19% va reprezenta cota de TVA plătită suplimentar la bugetul de stat, la achizițiile de bunuri și servicii. Deci, bugetul statului nu va fi afectat. Deși acest aport nu este semnificativ, creșterea veniturilor salariale pentru 1,5 milioane de români va face diferența – puterea reală de cumpărare va urma să crească și să reducă nivelul sărăciei, stimulând în același timp consumul și implicit veniturile statului din TVA. Creșterea salariului minim brut, fără creșterea simultană a nivelului de taxe și impozite pentru salariu va avea mai multe avantaje pentru economia națională: Stimulează consumul: când salariații primesc mai mulți bani în mână, aceștia au tendința de a cheltui mai mult. Acest lucru poate stimula cererea pentru bunuri și servicii, măsură de care pot beneficia producătorii și furnizorii acestor bunuri. Reduce inegalitatea: creșterea salariului minim brut poate contribui la reducerea inegalității veniturilor, deoarece și cei cu salarii mici vor avea acces la venituri mai mari și mărfuri mai multe, de calitate superioară. Aceasta poate avea un impact pozitiv asupra bunăstării sociale și poate reduce tensiunile sociale. Reduce sărăcia: creșterea salariului minim poate ajuta la reducerea nivelului de sărăcie, ceea ce poate duce la o mai mare stabilitate socială și la mai puține costuri sociale asociate sărăciei, cum ar fi asistența socială și serviciile medicale gratuite. Stimulează productivitatea: Un salariu mai mare poate motiva angajații să fie mai productivi și să rămână în locul de muncă, ceea ce poate reduce costurile asociate fluctuației de personal și pregătirii angajaților noi. Reduce dependența de asistența socială: atunci când salariul minim este prea scăzut, angajații cu venituri mici pot avea nevoie de asistență socială, pentru a supraviețui. Prin creșterea salariului minim, se poate reduce această dependență de asistența socială și se pot economisi fonduri guvernamentale. Cu toate acestea, este important de menționat că suntem conștienți de faptul că prin creșterea salariului minim brut, fără creșterea taxelor și impozitelor pentru salariu, se poate pune presiune suplimentară asupra angajatorilor, în special asupra celor cu un număr mare de angajați cu salariul minim. Prin urmare, este important să se găsească un echilibru, pentru a se asigura că creșterea salariului minim este sustenabilă și nu deteriorează capacitatea angajatorilor de a-și menține afacerile și de a crea noi locuri de muncă. IMPACT POZITIV ASUPRA BUGETULUI DE STAT Creșterea salariului minim brut fără a modifica contribuțiile fiscale directe pentru angajați va avea un impact în mai multe moduri: • Creșterea disponibilităților pentru asistență socială: dacă salariile angajaților cu venituri mici cresc semnificativ, potențialul eligibilității  pentru programe de asistență socială, cum ar fi ajutorul social sau programul de asigurare medicală pentru cei cu venituri mici, va scădea. Cu alte cuvinte, guvernul va putea să plătească mai puțin în asistența socială pentru acei angajați, deoarece aceștia câștigă mai mulți bani. • Creșterea veniturilor fiscale: cu salariile mai mari, angajații vor plăti mai multe impozite indirecte, cum ar fi TVA și accize, deoarece vor cheltui mai mult în urma creșterii puterii lor de cumpărare. Acest fapt va produce o creștere a veniturilor fiscale pentru guvern. • Asupra angajatorilor: în funcție de modul în care sunt structurate impozitele pentru angajatori, creșterea salariului minim brut ar putea afecta contribuțiile lor la fondurile de asigurare socială sau la alte taxe aferente forței de muncă. Dacă angajatorii se confruntă cu costuri mai mari pentru angajarea personalului la salariul minim va avea un impact asupra veniturilor lor și implicit asupra impozitelor plătite. • Presiune pe buget: Creșterea salariului minim fără modificarea contribuțiilor fiscale poate pune o presiune suplimentară pe bugetul de stat, în special dacă guvernul trebuie să acopere costuri mai mari pentru salariile angajaților din sectorul public, care sunt plătiți la nivelul salariului minim. În general, impactul asupra bugetului de stat depinde de complexitatea sistemului fiscal și de modul în care este structurat. O creștere a salariului minim fără creșterea taxelor și impozitelor pentru angajați poate duce la o schimbare în distribuția veniturilor și poate afecta diferitele componente ale bugetului, dar nu există o singură reacție universală și tipică, deoarece acest fapt poate varia de la o țară la alta. Este important ca guvernul să analizeze cu atenție efectele fiscale și bugetare ale unei astfel de decizii și să ia măsuri corespunzătoare pentru a asigura o gestionare fiscală adecvată. De subliniat faptul că principalii beneficiari ai acestei creșteri sunt salariații cu venituri mici, cei care consumă cea mai mare parte din salariu pe nevoile de bază, de multe ori asigurate preponderent din producția internă și nu pe produse de lux sau mai scumpe, care provin de cele mai multe ori din import. În acest sens creșterea venitului real va avea un efect important de stimulare a economiei naționale, a producției de bunuri și servicii. SCUTIREA DE IMPOZITE A PENSIONARILOR CARE ALEG SĂ CONTINUE MUNCA Persoanele care aleg voluntar să își continue activitatea profesională în mediul privat după atingerea vârstei de pensionare vor fi scutite de contribuții și de impozitul pe veniturile din salarii. Măsura va încuraja companiile să angajeze persoane vârstnice, în locurile de muncă și pozițiile potrivite seniorilor. Vârsta de pensionare în România este de puțin peste 62 de ani la femei și de 65 de ani la bărbați. Durata medie de viață la români este de 78 de ani la femei și de aproape 72 de ani la bărbați. În România sunt aproximativ 5 milioane de pensionari. România se confruntă astăzi cu un deficit semnificativ de forță de muncă. Se poate evalua acest deficit la aproximativ 300.000 de persoane. Pentru a se acoperi acest deficit, în general se apelează la muncitori străini - însă acest lucru implică și costuri, cum ar fi creșterea deficitului comercial prin salariile plătite și trimise de muncitori în țara de origine. Acest deficit se poate acoperi parțial prin menținerea voluntară în câmpul muncii a aproximativ 200.000 de persoane care au ajuns la vârsta pensionării. Aceștia ar urma să ia atât pensia, cât și un salariu care să nu mai fie deloc impozitat, din moment ce și-au plătit deja cotizația pentru pensie. Sigur că pensionarii nu pot face decât munci care să fie potrivite pentru vârsta lor, deci nu munci fizice brute, pot lucra uneori cu program redus, în măsura posibilităților. Exemplu: profesori, casieri, agenți de pază, instructori, în domeniul financiar-contabil, administrativ ș.a.m.d. Lipsa oricăror forme de taxe ar stimula angajatorii ca pentru aceste ocupații să opteze pentru persoane mai în vârstă. Acest lucru ar lăsa loc în economie pentru ca angajații mai tineri să se ocupe cu celelalte meserii și în acest fel ar scădea nevoia de forță de muncă străină, dar ar duce și la o creștere a veniturilor celor mai în vârstă. Luând în considerare cele de mai sus, precum și faptul că 200.000 de muncitori străini ar trimite acasă cel puțin 1.000 de lei pe lună, rezultă că deficitul comercial ar scădea cu 2,4 miliarde de lei anual, bani ce ar fi trebuit să fie luați din împrumuturi, fonduri europene sau sumele trimise acasă de românii plecați la muncă dincolo de granițe. Chiar și plătiți cu salariul minim, creșterea de venit este una importantă pentru pensionari, chiar dacă ea este pe termen scurt, de aproximativ 5 ani (atât se poate estima în medie că ar mai putea lucra). Numai prin colectarea de TVA suplimentar la acest venit ar însemna un aport la bugetul de stat de 1,5 miliarde de lei în fiecare an, dar se estimează pe baza  indicatorilor actuali că PIB-ul ar putea crește cu aproape 16 miliarde de lei. Permiterea agenților economici de a angaja pensionari fără a plăti taxe sau impozite suplimentare peste salariu va avea mai multe efecte pozitive: • Creșterea șanselor de angajare pentru pensionari • Transfer de cunoștințe și experiență, mentorat și dezvoltare profesională. • Stimularea economiei. • Reducerea presiunii asupra sistemului de pensii. • Bunăstare și sănătate mentală, reducerea sentimentului de izolare socială, menținerea sănătății fizice și psihice prin activitate utilă și remunerată. REDUCEREA CONTROALELOR ASUPRA AGENȚILOR ECONOMICI, LA NUMAI O DATĂ PE AN În prezent, statul aplică prezumția de vinovăție asupra agenților economici, care sunt tratați ca presupuși infractori. Partidul AUR va dispune ca instituțiile statului să nu poată controla mai mult de o dată pe an același agent economic, în lipsa constatării unor nereguli, pentru a permite mediului de afaceri să se concentreze pe activitatea economică. Scopul măsurii este acela de a se scădea presiunea controalelor asupra mediului de afaceri și a proteja antreprenorii la eventuale presiuni birocratice, care au inclusiv drept scop colectarea de sume necuvenite, de către cei care efectuează controalele. Această măsură nu vizează acele controale ce au la bază eventuale nereguli constatate. Avantajele unei astfel de măsuri sunt următoarele: • Reducerea sarcinii administrative: limitarea controalelor frecvente poate reduce sarcina administrativă și birocratică a agenților economici, permițându-le să-și concentreze mai mult timpul și resursele asupra activității lor principale. Aceasta va duce la o creștere a eficienței operaționale. • Creșterea predictibilității: o programare regulată a controlului poate oferi agenților economici o mai mare predictibilitate în ceea ce privește interacțiunile cu autoritățile. Aceasta va facilita planificarea și managementul afacerii. • Reducerea stresului și a incertitudinii: controlul frecvent poate genera stres și incertitudine pentru agenții economici, în special dacă aceștia se simt supravegheați constant. Limitarea controalelor poate contribui la o mai mare liniște mentală și la reducerea tensiunii pentru aceștia. • Climat de afaceri mai prietenos: o lege care protejează agenții economici de controale inutile și excesive poate contribui la îmbunătățirea climatului de afaceri și la creșterea încrederii investitorilor în economie și agențiile statului. • Creșterea productivității: reducerea timpului și resurselor alocate pe parcursul controalelor va duce la o creștere a productivității în sectorul privat, deoarece aceste resurse pot fi folosite pentru a dezvolta și îmbunătăți produse și servicii. STIMULAREA SECTORULUI PRIVAT PRIN APLICAREA UNUI SINGUR IMPOZIT REDUS, PE CIFRA DE AFACERI, PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI ȘI MIJLOCII Pentru companiile cu o cifră de afaceri mai mică de 5 milioane de euro, vom stabili un impozit pe cifra de afaceri de 2%. Pentru companiile cu cifra de afaceri egală sau mai mare de 5 milioane de euro, se va aplica un impozit pe profit de 16%. În România sunt aproximativ 1 milion de societăți comerciale, din care aproximativ 20.000 de firme au o cifră de afaceri între 5.000.000 de lei și 25.000.000 de lei. Sunt în total 766.000 de firme, cu o cifră de afaceri mai mică de 25.000.000 de lei. Cu o cifră de afaceri mai mare de 25.000.000 sunt aproximativ 10.000 de firme. Aceste firme mari asigură aproximativ jumătate din PIB-ul României, cealaltă jumătate fiind asigurată de firmele cu mai puțin de 25.000.000 de lei cifră de afaceri. Prin măsura aplicată, vom stimula micul capital autohton și dezvoltarea unei puternice pături mijlocii în România, cunoscându-se că aceasta asigură baza dezvoltării oricărei democrații reale și consolidate și a economiei de piață. Se poate estima că firmele din categoria celor care fac obiectul modificării pe care o vom adopta asigură cel puțin o jumătate din bugetul de stat. Impozitul pe venit, profit și câștigurile de capital reprezintă aproximativ peste 14%% din total veniturile care sunt adunate la bugetul de stat (92,5 miliarde de lei estimat pentru 2024), din acestea aproximativ 36 miliarde reprezentând impozitul pe profit. Profitul mediu în România este de 10% , acesta fiind impozitat cu 16%. Soluția propusă de către Partidul AUR este ca pentru majoritatea firmelor (cele mici și mijlocii) acest profit să fie înlocuit cu 2% din cifra de afaceri, impozit care ar simplifica activitatea acestor firme, care sunt majoritare.

CREAREA FONDUL SUVERAN DE INVESTIȚII AL ROMÂNIEI (FSIR). OBIECTIV: ROMÂNIA 2050 Ce este un Fond Suveran de Investiții și care sunt beneficiile sale / Experiența altor state în domeniul Fondurilor Suverane de Investiții / Cu ce bani se va face / Cine îl va conduce / Cum limităm influența factorului politic în afacerea de stat / Cum va ajuta FSIR România / Fazele proiectului Fondului Suveran de Investiții al României / Faza I – Constituirea / Faza II – Recuperarea resurselor României / Faza III – Hub energetic regional, companiile românești sprijinite să se extindă / Faza IV – FSIR ca instrument în plan extern / Faza V – Maturitatea: consolidarea funcționării FSIR DE CE ESTE NEVOIE DE UN FOND SUVERAN DE INVESTIȚII ȘI CARE SUNT BENEFICIILE SALE Fondul Suveran de Investiții al României (FSIR) reprezintă un Proiect de Țară pe termen lung, a cărui creare AUR și-o propune prin programul său de guvernare. Scopul fundamental al acestui Fond Suveran, pornind de la experiența altor state, este asigurarea prosperității viitoarelor generații, folosind resursele naturale de care Țara noastră dispune și pe care le poate exploata în acest moment, pentru propriul său beneficiu. Salvăm viitorul : cu toată perioada sa lungă de consolidare (25 de ani), Fondul Suveran de Investiții al României va face ca România să nu devină o țară expusă vânzării, exploatării sau lichidării bunurilor sale, când imensele datorii contractate de guvernele PNLPSD-UDMR vor ajunge la scadență. În funcție de etapele de implementare, funcțiile FSIR vor fi: • recuperarea resurselor naturale înstrăinate       

• dezvoltarea companiilor strategice din sectoarele economice competitive și cu valoare adăugată mare • finanțarea unor proiecte de infrastructură semnificative • creditarea statului român la costuri corecte. Astfel de fonduri de investiții sunt mecanisme folosite adesea de statele dezvoltate, pentru a-și proteja economiile în fața fluctuațiilor generate de ciclurile economice, dar și instrumente prin care adună asset-uri (active) cu potențial de creștere semnificativ. În SUA, sunt câteva zeci de state federale care au astfel de wealth funds. Franța are un astfel de fond suveran – Caisse des dépôts et consignations – care datează din 1816 ( cu 207 ani de funcționare neîntreruptă) și are o valoare totală de piață estimată la 1,4 trilioane de dolari (1.416 miliarde de dolari). China are două astfel de fonduri de investiții, care totalizează 2,3 trilioane de dolari. Țările din zona Orientului Mijlociu bogate în petrol au dezvoltat fonduri suverane de investiții. Emiratele Arabe Unite are șase (6) astfel de instrumente financiare distincte, toate bazate pe extracția și procesarea hidrocarburilor. Canada, Turcia, Federația Rusă, Austria, Italia, până și Mexicul sau Azerbaidjanul și-au construit astfel de structuri instituționale, care să le ajute să navigheze prin hățișul financiar și economic al secolului XXI. Cel mai cunoscut exemplu de reușită în acest domeniu al fondurilor suverane de investiții este cel al Norvegiei. „Norway Government Pension Fund Global” (GPFG) are o valoare nominală de aproximativ 1,48 trilioane de dolari (1.487 miliarde de dolari) și deține acțiuni la peste 9.200 de companii din 70 de i (inclusiv România), în patru domenii de activitate. Cea mai mare parte a fondului este investită în acțiuni, care reprezintă interese de proprietate în companii. O altă parte este investită în obligațiuni, care sunt un tip de împrumut acordat guvernelor și companiilor, iar o parte finală este investită în infrastructura imobiliară și a energiei regenerabile. Aproximativ 68,3% din fond este investit în acțiuni la diverse companii, 28,5% în instrumente financiare cu venit fix (plasamente și obligațiuni), 3,1% în companii imobiliare nelistate și 0,1% în infrastructură de energie regenerabilă necotată la bursă. PIB-ul total al Norvegiei în anul 2022 a fost de 579 de miliarde de dolari. Ceea ce înseamnă că activele totale ale GPFG sunt de trei ori mai mari decât PIB-ul. Și asta, în contextul în care PIB-ul per capita (106.148 de dolari în 2022) plasează Norvegia pe primul loc în rândul statelor cu o populație mai mare de un milion de locuitori. Reușita Norvegiei este cu atât mai impresionantă, cu cât sunt luate în considerare două aspecte: 1) Prima finanțare de către Guvernul de la Oslo a fondului s-a făcut în 1996, iar primele investiții efective au apărut în 1998. Deci, este un fond de investiții relativ tânăr (25 de ani); 2) Fondul a fost finanțat aproape exclusiv din redevențele și exploatarea resurselor de petrol din Marea Nordului, dar a ajuns în acest moment să aibă o valoare mai mult decât dublă, prin comparație cu resursele de hidrocarburi aflate în exploatare. Mecanismul are o valoare de progresie geometrică, nefiind liniar – așa se face că, între 2011 și 2023, valoarea totală a „Norway Government Pension Fund Global” a crescut de cinci ori (de la 3,3 trilioane de coroane norvegiene în 2011 la 15,3 trilioane de coroane norvegiene în 2023). În acest interval de 25 de ani, câștigul mediu anual a fost de 5,99%, dar aceasta a generat beneficii prin mecanismul compounded interest (dobândă la dobândă). Dincolo de beneficiile financiare și economice, acest tip de instrument generează ceea ce în lumea geopoliticii este numit soft power”. Definiția conceptului a fost dată de politologul american Joseph Samuel Nye Jr: „când o țară face ca alte state să-și dorească ceea ce își dorește ea, ar putea fi numită putere cooptivă sau soft power, în contrast cu puterea tare, sau de comandă, de a le ordona altora să facă ceea ce își dorește”. Prin investiții în alte țări, state precum SUA, Norvegia, China sau Franța, reușesc să-și impună mai ușor politicile externe. Instrumentalizarea acestor fonduri suverane de investiții se face adesea „la pachet” cu mecanisme suplimentare de câștigare a bunăvoinței societății civile. Pentru a da un exemplu, amintim celebrele fonduri norvegiene, atât de implicate în reconfigurarea valorilor unei întregi pleiade de ong-uri din România. CONSTRUIND FONDUL SUVERAN DE INVESTIȚII AL ROMÂNIEI (FSIR) Din perspectivă politico–legislativă, constituirea FSIR la inițiativa Partidului AUR reprezintă un demers relativ simplu, la nivelul statului român existând deja mecanisme oarecum similare, așa cum sunt celebrele SIF-uri (societăți de investiții financiare). Problemele apar când vine vorba de finanțarea Fondului Suveran de Investiții al României, managementul acestei noi structuri, plasarea FSIR în afara controlului factorului politic și atunci când și cât va trebui FSIR să intervină în sprijinirea activităților bugetare curente ale statului român. Întrebarea pe care o poate pune oricine este „Qua pecunia?” Cu ce bani se poate constitui Fondul Suveran de Investiții al României?

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) își propune prin programul său de guvernare ca finanțarea Fondului Suveran de Investiții al României (FSIR) să se realizeze prin patru mecanisme: 1. Direcționarea către FSIR a redevențelor și taxelor de exploatare și licențiere pentru companiile care exploatează: a) hidrocarburi (va fi revăzută legislația petrolieră); b) resurse minerale (va fi revăzută legislația minieră); c) activează în domeniul producției de energie electrică. 2. Cotă parte (50%) din dividendele plătite statului român de companiile la care este acționar (Hidroelectrica, Transgaz, Nuclearelectrica, RomGaz, OMV, Engie, EON, Chimcomplex, Conpet, Transelectrica, CupruMin, Oil Terminal, Unifarm, Societatea Națională a Apelor Minerale, Loteria Română, Administrația Porturilor ș.a.m.d.) 3. Posibilitatea emiterii de obligațiuni corporative. 4. Surse de venit propriu odată ce FSIR va deveni funcțională și va avea plasamente și investiții. Estimarea este ca, din punctele 1 și 2, aportul direct să fie cifrat undeva în jurul a 1,5 miliarde de euro (la valoarea actuală). Sunt bani care altfel mergeau către Bugetul de stat. Spre deosebire de propunerile din trecut, propunerea AUR presupune ca FSIR să nu dețină acțiunile companiilor de stat (nu va fi proprietar), dar va fi finanțat cu fonduri prevăzute la punctele 1 și 2. STRUCTURA DE COORDONARE A FONDULUI SUVERAN DE INVESTIȚII Fondul Suveran de Investiții al României va fi o entitate independentă, deținută de Ministerul Finanțelor Publice, căreia i se va aplica principiul guvernanței corporative (corporate governance), în care factorul politic trebuie să aibă o cât mai mică importanță. FSIR va avea o conducere bicefală: a) un Consiliu de Administrație restrâns, din care să facă parte doar reprezentanți ai Puterii Executive, dar al cărui rol va fi puternic limitat la aprobarea bugetului și a descărcării de gestiune; b) o ramură executivă cu un management independent ales (român sau străin), care va avea impuse criterii de performanță foarte clare și măsurabile, privind randamentul pe care FSIR trebuie să-l obțină (minimum valoarea creșterii indicelui bursier BET + 1pp). Se vor aplica cele 24 de „Principii Santiago”, cunoscute formal drept Sovereign Wealth Funds: Generally Accepted Principles and Practices (GAPP). Acestea sunt: 1) Un cadru legal solid; 2) O misiune bine definită; 3) Activități interne coordonate cu autoritățile fiscale și monetare; 4) Reguli clar definite pentru trageri; 5) Transparență față de proprietar; 6) Diviziunea clară a rolurilor; 7) Organe de conducere numite într-un mod prestabilit; 8) Organisme de conducere care acționează în cel mai bun interes al fondului suveran de investiții; 9) Independență; 10) Definiția oficială a răspunderii; 11) Raportarea anuală; 12) Auditori independenți; 13) Etică și profesionalism; 14) „Outsourcing” bazat pe reguli; 15) Capacitatea de a respecta legile țărilor străine; 16) Independență operațională față de proprietar; 17) Transparență publică; 18) Politici clare de investiții; 19) Orientare comercială; 20) Restricții împotriva utilizării informațiilor privilegiate; 21) Politici privind drepturile acționarilor; 22) Management eficient al riscului; 23) Raportarea corectă a performanței; 24) Revizuiri periodice pentru a asigura conformitatea acestuia cu Principiile Santiago, prezentate anterior. QUAM ADIUVAMUS PATRIAM? CUM VA AJUTA FSIR ROMÂNIA? Ținta FSIR este independența economică a României, astfel încât sectoare economice strategice, cu potențial mare de dezvoltare și de câștig, să fie deținute de statul român și să lucreze în beneficiul cetățenilor. Odată ce Fondul va ajunge la o maturitate (în forma sa finală), vor exista cinci mecanisme fundamentale prin care poate fi sprijinit statul român și cetățenii săi: 1. Finanțarea de către Fondul Suveran de Investiții al României a deficitului bugetar, în conformitate cu criteriile presupuse de Tratatul de la Maastricht. FSIR poate achiziționa, la dobânzi corecte/preferențiale (și nu umflate, așa cum se întâmplă în prezent) emisiunile de obligațiuni ale statului român. Practic, statul nu se va mai împrumuta la creditori externi, ci la propriul instrument financiar construit în acest sens. 2. O proporție a dividendelor pe care le va genera FSIR, odată ajuns la maturitate, vor putea finanța mecanisme de garantare și creditare pentru diverse activități economice. Principiul esențial va fi cel al parcimoniei: cu cât mai puțin folosit într-un moment, cu atât va rămâne mai mult viitor. Astfel, procentul maximal al profitului anual al Fondului, pe care statul român îl va putea încasa prin dividende, va fi de până în 20%. 3. FSIR va emite anumite tipuri de obligațiuni corporative în condiții preferențiale, la care vor avea acces doar cetățenii români sau companiile de stat.    4. Eventualele investiții în afară ale Fondului ar urma să deschidă drumul către extinderea la nivel regional și pan-european a unor companii de stat. 5. De la un anumit moment de maturitate, un cuantum din profitul FSIR care va fi stabilit la vremea respectivă, va fi distribuit către cetățenii României sub forma unor dividende sau ajutoare. FAZELE PROIECTULUI FONDULUI SUVERAN DE INVESTIȚII AL ROMÂNIEI. SALVĂM VIITORUL Edificarea unui proiect de asemenea anvergură necesită trei componente: a) o strategie bună; b) finanțare corespunzătoare și management eficient; c) răbdare. Fondul Suveran de Investiții al României necesită o perioadă de minimum 25 de ani, până când acesta va ajunge la maturitate. Tocmai de aceea este un obiectiv de țară care poate fi perfect comparat cu aderarea la UE și NATO, dorința legitimă de a fi în Zona Euro și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Avantajul acestui Fond, cu toată perioada sa lungă de maturizare este că acesta va proteja resursele Țării în fața scadenței uriașelor datorii făcute de guvernările PNL-PSD-UDMR. • Faza I. Constituirea: Perioada 2024 – 2025 va fi dedicată constituirii cadrului legal de funcționare al Fondului Suveran de Investiții al României. În această perioadă, va fi promovată legislația specifică și va fi organizat un referendum pentru introducerea noului instrument în Constituția României în care vor fi exprimate foarte clar limitările controlului politic asupra instituției nou create. • Faza II. Recuperarea resurselor României: Începând cu 2026, conform principiilor enunțate, va începe aportul de capital pentru finanțarea FSIR. Acești bani vor fi folosiți în primă instanță pentru recuperarea pachetelor de acțiuni la companiile strategice din sectorul energetic și de exploatație minerală, care au fost înstrăinate pe bani puțini. România va trebui să-și recupereze participația la OMV, la companiile din sectorul energiei electrice (Engie, Enel, EON ș.a.m.d.) care se ocupă de furnizare, dar și cele care se ocupă de distribuție. Obiectivul nu este naționalizarea, ci cumpărarea acestor parchete de acțiuni sau creșterea aportului de capital pentru a redobândi controlul asupra operațiunilor. FSIR se va ocupa de aceste investiții. NOTA BENE: În paralel, statul român trebuie să uziteze de anumite instrumente pe care le are la îndemână pentru atingerea acestui obiectiv strategic (recuperarea controlului asupra resurselor naturale). În acest sens, statul român trebuie să revină la reglementarea pieței de energie, trebuie să înființeze o companie de furnizare a gazului natural către populație, trebuie să deschidă Nuclearelectrica spre consumatorii din România, să limiteze rolul intermediarilor și să construiască un intermediar de stat (distribuitor) care să vândă energie în plan extern, la preț corect. Cu o capitalizare estimată de 25 miliarde de euro până în 2032, România ar trebui să poată să îndeplinească această țintă. • Faza III. Hub energetic regional: companiile românești sprijinite să se extindă: Cu resursele proprii, FSIR poate crea cadrul necesar extinderii companiilor românești în plan regional. A venit momentul ieșirii din izolare și consolidare internă, iar companiile energetice (electricitate, gaze și petrol) pot acționa pe piețe emergente: Republica Moldova, Serbia, Albania, Ucraina, Macedonia, Armenia, Georgia etc. În acest sens, FSIR poate înființa sau cumpăra pachete de acțiuni la societăți din respectivele țări și realiza consorții cu companiile deținute de statul român. Această fază a proiectului este una de sprijin a companiilor de stat românești și ar trebui să se desfășoare, în termeni esențiali, în perioada 2031 – 2040. • Faza IV. Constituirea FSIR într-un instrument de politică globală: Perioada 2040 – 2050 ar trebui să fie dedicată achiziționării de active în plan internațional și a diversificării portofoliului FSIR. Este momentul în care instrumentul poate fi folosit și ca pârghie de tip soft power. În acel punct, FSIR se poate orienta către piețe consolidate și stabile, cu riscuri asociate mici. Până în 2040, obiectivul financiar este ca activele FSIR să ajungă la o valoare comparabilă cu PIB-ul anual al României. Până în 2050, activele FSIR trebuie să fie de două ori și jumătate (250%) din PIB-ul României la acel moment. • Faza V – Consolidarea FSIR: În diverse măsuri, încă din 2040, FSIR va constitui o prezență constantă în viața economică și bugetară a României, sprijinind prin mecanismele enunțate statul român. Începând cu 2045, FSIR ar trebui să fie mecanismul prin care se finanțează deficitul bugetar al României. Din 2050, ar trebui ca FSIR să poată să plătească dividende anual către fiecare cetățean roman, în cuantum de 30% din profitul înregistrat în anul calendaristic precedent / per total populație.