România rămâne vulnerabilă pe multe planuri, la aproape patru ani de la invazia rusă în Ucraina și după zece ani de la tragedia de la Colectiv. Cine sunt responsabilii eșecurilor succesive care au slăbit țara?
Trei oameni au murit, 15 au fost răniți grav, peste 300 au rămas fără locuințe, în urma unei explozii puternice în cartierul Rahova din București. A fost vorba despre acumulări de gaze, spun anchetatorii care iau în calcul probleme tehnice sau o posibilă culpă umană. Distrigaz și Pompierii știau cu o zi înainte că e ceva în neregulă acolo. Totuși, dezastrul nu a fost prevenit. Responsabilitatea a fost pasată de Distrigaz unei firme private de verificări, dar nimeni nu a controlat dacă oamenii care au sunat de mai multe ori la 112 erau cu adevărat în siguranță. Blocul avariat nu mai poate fi consolidat, iar experții care au făcut evaluarea consideră că singura soluție e demolarea lui controlată. Ce se va întâmpla cu proprietarii celor peste 100 de apartamente, își vor primi banii de la companiile de asigurare? Vor putea să-și cumpere alte locuințe? Procurorii trebuie să afle cum a fost posibilă calamitatea și cine sunt cei care trebuie să plătească.
În cazul Colectiv, când au murit 65 de tineri și alți 150 au fost răniți, procesul a durat șapte ani. Ministrul Sănătății din acea perioadă, Nicolae Bănicioiu, șefii spitalelor care au refuzat să transfere răniții de la Colectiv și ceilalți oficiali care au administrat cazul Colectiv cu nepăsare, au scăpat nepedepsiți, după ce anul trecut, la nouă ani de la tragedie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte a clasat cazul lor.
După un deceniu de la Colectiv, actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, mărturisește că România nu poate trata „pacienții cu arsuri complexe”. Guvernele nu au considerat o prioritate construcția unui nou spital pentru arși, așa că cei care ajung în astfel de situații sunt transferați în clinici din vestul Uniunii Europene. În țară, spitalele sunt puține și vechi, și după căderea comunismului, statul nu a mai construit nici unul.
